sunt lipsita de tine în timpurile astea
(î?i aud în continuu pa?ii pe scari de când ai plecat)
nici cerul n-a mai coborât mai aproape de noi
nici apele n-au fost mai albastre...
nici macar dorurile nu mai sunt a?a puternice.
unde mi-a fost capul?
când puteam sa te las sa-mi zide?ti aripi
acum nici masuratori nu sunt inventate
sa pot preciza distan?a dintre noi

am încercat sa derulez secundele ca pe casetele video vechi,
dar cu cât dadeam înapoi,
cu atât te cuno?team mai pu?in, pâna
într-o zi când nici cine erai nu mai ?tiam
la un moment dat am oprit fiindca
mi-era frica. ma pierdusem în copilarie
?i nu mai ?tiam pe unde sa ies

?i eu care credeam ca te pot dezlipi dintr-o amintire
când colo nu te mai gasesc nicaieri
te culeg vag dintr-o diminea?a ploioasa
când râdeam zgomotos caci ni?te îngeri ne ghiceau în palma
credeam ca suntem unii de-ai lor, dar
ne-am adus aminte de noi ?i-am început sa plângem
te-ai încal?at, ai trântit u?a ?i nu te-ai mai întors.

halal ve?nicie o sa-mi petrec cu tine, a?a cum mi-ai promis
am ramas eu singura ?i ploaia de-afara