Ti-am lipsit? Cat de mult? Tu mi-ai lipsit. Foarte mult. Mi-era dor sa ma tii in brate, sa ma saruti pe frunte, sa ma supar pe tine pentru ca dupa 2 minute sa imi treaca. Mi-era dor sa te ascult cum povestesti cu entuziasm, mi-era dor sa ne “intersectam” pe strazi, sau din contra .. s ane jucam de-a soarecele si pisica.
Mi-era dor sa ma gandesc ca o sa intri pe la 2 a.m. pe mess dar ca oricum aveam sa adorm asa k ori iti lasam mesaj in offline, ori adormeam si imi puneam tel sa sune..
Ai incredere in mine?
Hai sa construim ceva frumos. O poveste. Sa zidim visele ca sa nu plece.. s anu dispara.. sa le spunem imediat ce ne vin. Indiferent cat de ridicole sunt, ori frumoase , imposibile sau realizabile, daca sunt veridice sau falsitati.
Strange-ma atat de tare in brate incat sa-ti intru in suflet sis a-ti raman acolo, astfel incat atunci cand vei pleca undeva .. sa vin cu tine.
Vreau sa fim cum nu au mai fost altii, s ane afisam, sa ne ascundem, sa ne reducem la tacere, sa evadam din monotonie, sa ne cunoastem fizic si nu numai, sa fim acolo cand avem nevoie, sa umblamprin ploaia pe care o uram, sa ne sarutam in mare ape care o iubim,. Sa ne uitam la filme pe farame, sa ne prosti, sa traim, sa fim gelosi sis a ne imbratisam in fiecare clipa care trece. Sa ne sunam in miex de noapte doar pentru ca am uitat sa ne spunem noapte buna. Sau doar pentru ca imi era dor sa iti aud vocea.
Sa fim intotdeauna sinceri. Chiar daca doare. Nu se emrita sa ne amagim aiurea doar din politete.. pentru ca la final va fi mai rau. Caderea va fi mai dificila, dezamagirea mai mare.
Vreau sa stam in tacere imbratisati, sa ne privim, sau sa privin cerul, stelele, marea… sa vorbim amandoi in acelasi timp, sa ne strangem in brate pana ne slabesc puterile, sa ne sarutam pana ni se taie rasuflarea.. sa ne surprindem zilnic.. indiferent daca suntem impreuna sau nu. Sa ne furam priviri, s ane intelegem prin semen, atingeri… sa fim.. IMDRAGOSTITI.
Sa visam.. atat de mult si multe..
Atat de multe incat dca ar fi sa le asternem pe hartie, ar fi cea mai groasa carte din istorie. Am spus prea mult? As vrea sa zic ca nu stiu ce s amai zic. Dar nu pot. Pentru ca ma gandesc la ele de mult si nu vreau sa stai sis a te uiti la mine, vreau sa vii sis a imi inchizi gura sis a-mi zici k le vom face pe toate si multe altele. Ne asteapta o viata intreaga in care sa adunam toate amintirile, pentru ca la sfarsit asta sa fie cea mai frumoasa “prima iubire” dintre toate cate au existat vreodata. Si cand ne vom intalni peste 20 ani, poate o sa ne strangem in brate si sa zambim la amintirea trecutului. Sa mergem la o cafea, [e care tu oricum nu o sa o bei, dar doar de dragul meu, vei accepta alaturi de niste cuvinte candva cunoascute:”stii doar c anu imi place cafeaua. E pentru mosi. Iar eunu sunt inca unul dintre ei.” Sa ne luam cafelele si sa stam in tacere la acea masa si sa ne privim, s astudiem urmele pe care anii le-au lasat sa-ti soptesc ceva de genu:”cum a trecut timpul!. Te-ai schimbat…” iar tu sa-mi raspunzi: “tu. Spre deosebire de mine, esti la fel.. acelasi zambet, aceeasi privire, aceeasi dulceata..” . sa zambim trist amestecand in cafele.. sa intrebam ce s-a-ntamplat cu noi, sa se lase tacere.. sa vorbim apoi fleacuri despre viata actuala, pentru ca mai apoi , unul din noi sa rupa tacerea si sa zica..”mai tii minte cum..?” sa radem de prostiile noastre sic and sa plecam, sa ne sarutam “de dragul vremurilor bune” sis a ajungem intr-o camera de hotel, pentru ca acele vremuri au scos la iveala o ultima scanteie care inca mai arde mocnit. Sa-ti soptesc k mi-a fost dor, ca nu te-am uitat.. sa-mi spui k m-ai iubit, si ca inca nu ti-a trecut.. visez..
Si vreau sa ma ajuti, sa ma tii de mana sis a ma saruti, sa ma iei in brate sa-mi spui k o sa fie…. bine . cer prea mult?
